Rezultate ANUL 1

În primul an al proiectului ALEX-LUI, echipa de cercetare s-a concentrat pe construirea unei baze solide pentru desfășurarea investigațiilor ulterioare. Această etapă a inclus atât munca pe teren, cât și stabilirea unei rețele complexe de colaboratori locali, esențială pentru înțelegerea realităților din Caracal și zonele rurale învecinate.

1. Deplasarea în teren și documentarea situației locale

Echipa a realizat o campanie solidă de documentare în Caracal și în satele din jur, cu scopul de a observa direct condițiile infrastructurale, dinamica mobilității și elementele de vulnerabilitate care afectează în special fetele și femeile. Această etapă a permis cartarea preliminară a spațiilor sensibile, identificarea potențialelor rute de risc și înțelegerea contextului social care contribuie la formarea vulnerabilităților.

001
002

Locul de unde se iau ocaziile pentru satele din jurul orașului Caracal și locul unde a fost văzută pe camerele de luat vederi pentru ultima dată Luiza Melencu.

003
Locul de unde a fost luată la autostop Alexandra Măceșanu – se observă o stație amenajată de transport local.
005
Casa bunicilor Luizei Melencu, Satul Radomir. Încă in așteptarea nepoatei iubite.
004
Casa groazei – Str. Craiovei 169, Caracal
2. Construirea unei rețele de cercetare la nivel local

Pentru ca analiza să reflecte cât mai fidel realitatea comunităților, a fost creată o rețea de colaboratori care reunește:

  • comunități locale din Caracal și localitățile rurale învecinate
  • școli, prin cadre didactice și personal administrativȘ au fost vizitate școlile din Dobroslveni, Deveselu, Liceele Ioniță Asan și Mihai Viteazu din Caracal
  • poliția locală din Caracal
  • persoane private, cu rol important în memoria comunitară
  • actori relevanți din mediul civil și institutional, activiști, profesori, vecini ai criminalului, rude ale victimelor, persoane din cercul de cunoștințe ale acestora

Această rețea a devenit un canal esențial pentru accesul la date, pentru înțelegerea percepțiilor locale despre siguranță și pentru identificarea unor potențiale puncte de intervenție.

3. Organizarea de focus-grupuri și interviuri

În primul an au fost realizate focus-grupuri și interviuri individuale cu actori locali reprezentativi: părinți, profesori, persoane vulnerabile, autorități locale, membri ai comunității și utilizatori ai transportului public.
Aceste discuții au oferit informații valoroase despre:

  • experiențele de mobilitate ale fetelor și femeilor
  • zonele percepute ca nesigure
  • barierele sociale și instituționale în raportarea incidentelor
  • vulnerabilitățile structurale din infrastructura de transport
  • mecanismele comunitare de protecție sau lipsa acestora
4. Documentarea statistică asupra zonei Caracal și a localităților învecinate

Un alt pilon important al primului an de proiect l-a reprezentat documentarea statistică detaliată a zonei Caracal și a localităților rurale din jur. Această etapă a urmărit înțelegerea profilului socio-demografic și infrastructural al regiunii, precum și identificarea indicatorilor care pot contribui la vulnerabilitatea fetelor și femeilor în mobilitate.

Echipa a analizat date provenite din:

  • statisticile oficiale (INS, recensăminte, date administrative locale);
  • documente ale autorităților locale privind transportul public, siguranța comunitară și infrastructura;
  • bazele de date educaționale, pentru a înțelege mobilitatea elevilor și rutele utilizate;
  • rapoarte ale poliției, referitoare la cazuri de violență, dispariții, infracționalitate și zone cu risc ridicat;
  • analize economice și de dezvoltare locală, pentru a evalua presiunile structurale care pot influența migrația, precaritatea socială sau mobilitatea forțată.

     Documentarea statistică a permis:

  • realizarea profilului demografic al comunităților implicate
  • înțelegerea gradului de acces la transport public
  • identificarea indicatorilor de risc precum: abandon școlar, rate crescute  migrație, lipsa infrastructurii de siguranță, zone de tranzit sau periferii cu potențial criminogen;
  • realizarea unei hărți preliminare a vulnerabilităților, care corelează datele statistice cu observațiile din teren.
5. Documentarea de presă asupra cazului Carcal

Au fost alcătuită o bază de date de peste 2000 de articole de presă, emisiuni TV, Documetare de pe YouTube. Acestea au fost grupate tematic si temporal. Au fost urmărite următoarele elemente: cronologia evenimentelor, detalii despre mediul inconjurător ca premise ale deplasarii echipei de cercetare pe teren și comparare a situației de fapt, elemente relevante asupra structurii spațiului privat al criminalului: Toate acestea au foist grupate în tipuri de vulnerabilități:

  1. vulnerabilități ale spațiului fizic (izolare, vizibilitate redusă),
  2. vulnerabilități ale mobilității (transport informal),
  3. vulnerabilități instituționale (răspuns tardiv),
  4. vulnerabilități sociale (victime tinere, fără protecție),
  5. vulnerabilități comunitare (coeziune redusă),
  6. vulnerabilități culturale (normalizarea autostopului ca practică)

Consecințe structurale

Cazul Caracal a determinat:

  • modificări ale legislației privind intervenția fără mandat;
  • reforme în sistemul 112;
  • reconfigurarea unor proceduri interne ale poliției.

Pentru proiectul de cercetare, acesta este un exemplu clar că siguranța percepută depinde decisiv de încrederea instituțională.

6. Geografia fricii: Explorarea Christianiei și a fostului oraș-închisoare Horsens – între contracultură, memorie carcerală și percepția siguranței în Danemarca

Cu ocazia vizitei de lucru din luna iunie 2025 la Christiania, în Copenhaga, au fost realizate cinci interviuri care aveau ca temă principală gradul de siguranță perceput de turiști și localnici, precum și rolul poliției comunitare în acest cartier. Din istoricul său știm că acesta reprezenta un exemplu clasic de contracultură – un loc al reprezentanților mișcării hippie, cu toate caracteristicile sale (muzică rock, vânzare de droguri, evenimente violente, chiar și împușcături). Prin interacțiunea directă cu spațiul, am documentat modul în care un astfel de cartier a reușit să devină unul sigur și să fie frecventat de turiști, datorită suprastructurilor comunitare dezvoltate dincolo de regulile oficiale ale Regatului Danemarcei.

7. Ce lecții putem învăța pe care le-am putea aplica în comunități precum Caracal și împrejurimile sale?

O posibilă asemănare conceptuală, deși cele două locuri sunt foarte diferite, este legată de relația dintre comunitate și sentimentul de siguranță.

  • Christiania, deși are reputația unui loc „periculos”, demonstrează prin experiențele vizitatorilor că o comunitate poate crea propriile mecanisme de siguranță și coeziune socială atunci când locuitorii sunt implicați activ în viața spațiului.
  • Caracal, în schimb, a devenit simbolul unui mediu în care încrederea dintre comunitate, autorități și instituții a fost pusă la îndoială deși tinerii consideră orașul Caracal ca fiind unul sigur.  Desigur, există o ambivalență a percepției fetele simțindu-se mai nesigure în spațiul public decât băieții.

O posibilă asemănare:
ambele cazuri arată cât de important este modul în care comunitatea în primul rând gestionează percepția și realitatea siguranței publice.

8. Cum s-ar putea aplica un model inspirat de Christiania la Caracal?

Desigur, modelul Christiania nu poate fi transferat direct – este un context cultural, istoric și social foarte diferit. Totuși, anumite principii pot fi valoroase:

  1. Implicarea comunității în crearea siguranței

Christiania funcționează pe baza responsabilității colective.
La Caracal, un model participativ ar putea însemna:

  • programe comunitare de prevenție și vigilență civică
  • dialog constant între locuitori și autorități
  • încurajarea raportării rapide a situațiilor de risc
  1. Deschidere, transparență și comunicare

În Christiania, regulile sunt discutate și vizibile pentru toți.
Aplicat la Caracal, acest lucru ar însemna:

  • proceduri clare și transparente ale poliției
  • informarea publicului despre mecanismele de intervenție
  • reconstruirea încrederii prin comunicare constantă
  1. Spații publice care stimulează coeziunea, nu izolarea

Christiania pune accent pe cultură, creativitate și interacțiune socială.
La Caracal și zonele ruale aferente, revitalizarea spațiilor comunitare ar putea:

  • crește vizibilitatea socială
  • reduce sentimentul de abandon sau izolare
  • consolida legăturile dintre oameni
  1. Educație civică și responsabilizare

Comunitățile sigure sunt cele în care oamenii simt că au un rol.
Aplicabil la Caracal:

  • campanii locale despre reacția la situații de risc,
  • instruire pentru tineri privind siguranța personală,
  • încurajarea participării în inițiative locale.

The project theme was disseminated to a wider audience through the reporter’s Facebook channel, Typer i København

.https://www.facebook.com/photo.php?fbid=749565247638524&set=pb.100077551665535.-2207520000&type=3

006

Sorina

… is a professor at the University of Timișoara in Romania.

I struck up a conversation with her at Café Woodstock in Christiania:

“I’ve come here to Christiania to get a sense of the atmosphere. I’m working on a three-year research project that will investigate the circumstances surrounding feelings of insecurity in different urban environments… and Christiania has a reputation out in the world for being an unsafe place!

But I have to say that I’ve felt completely safe in the couple of days I’ve been here… Christiania does not live up to its reputation as a dangerous place. It’s lovely here—full of culture, creativity, and kind people.

Anyway, what set me off on this project was a terrible incident in a small Romanian town:

Two young girls were abducted by a taxi driver and held captive and raped in an apartment. At one point, they managed to get hold of a mobile phone and call the police, who, however, didn’t take them very seriously. When the police finally went there, they didn’t go inside because they ‘didn’t have a warrant’… (!!!)… and meanwhile the girls were murdered!

It upset me so much that I decided to do something about it!

I wanted to research insecurity in urban environments to raise awareness, present the issue, and put it in the faces of politicians who are absolutely not doing enough about it!

There are rapes, murders, and trafficking of women happening everywhere, and far too little is being done. And this is just one absurd example among many!

So, I applied for funding from the Romanian Ministry of Culture and received a grant that allowed the project to run for three years, and we are also collaborating with other universities in Europe—for example, I just came from Uppsala, Sweden.

I also visited Barcelona recently, and there I didn’t feel nearly as safe as I do here. And people stared straight ahead or at their phones… like 21st-century robots!

Of course, it’s exciting to travel around and see things with your own eyes and try to understand and learn more about people in different places—like how we’ve now sat and talked for an hour even though we didn’t know each other at all beforehand—but it is, after all, also a rather heavy subject…”

Yes, it sure is!

But it was still an enriching conversation that made us both a bit wiser… also about all sorts of other things, like music! And I met yet another kindred spirit with two pairs of glasses!

Remember: We have kindred spirits everywhere… we need to find them!

And not least… a tremendous hope that her project can help make a difference in tackling a huge problem in the world!”

9. Muzeul pușcăriei din Horsens și mesajul pentru generația actuală

Vizita la fosta închisoare din Horsens – un fost spațiu carceral transformat în muzeu educațional – oferă un model interesant despre cum poate fi prezentată istoria criminalității într-un mod responsabil, critic și orientat spre prevenție. Muzeul reușește să transforme teme sensibile precum drogurile, violența urbană sau găștile de motocicliști în materiale educative care explică mecanismele infracționalității și stimulează reflecția tinerilor asupra siguranței.

În raport cu Caracal, o corelație pertinentă se poate formula în jurul potențialului educativ al memoriei colective. Tragediile petrecute acolo au evidențiat vulnerabilități profunde ale sistemelor de protecție, ale instituțiilor și ale comunității. Un demers comparabil cu modelul din Horsens nu ar presupune „muzeificarea” senzationalistă a suferinței, ci transformarea unui loc asociat cu trauma – precum casa lui Dincă – într-un spațiu de înțelegere, prevenție și conștientizare publică.

10. Cum s-ar putea aplica modelul Horsens la Caracal

Educație preventivă bazată pe cazuri reale
La fel cum Horsens contextualizează teme precum drogurile sau violența, Caracalul ar putea găzdui un spațiu (fizic sau virtual) care să abordeze teme precum:

    • violența împotriva femeilor;
    • traficul de persoane;
    • eșecul instituțional;
    • rolul comunității în prevenirea abuzurilor.

Transformarea unui loc traumatic într-un instrument civic
În loc să rămână un simbol al ororii, un astfel de loc ar putea deveni un centru de educație pentru siguranță, în colaborare cu psihologi, sociologi, polițiști, ONG-uri și instituții publice.

Responsabilizarea comunității
În Horsens, narațiunea este construită pentru tineri și pentru publicul larg, punând accent pe cauze și consecințe.
La Caracal, un demers similar ar contribui la:

  • reconstruirea încrederii;
  • clarificarea mecanismelor care au dus la tragedie;
  • dezvoltarea unei culturi a reacției rapide și a vigilenței civice.

Memoria ca instrument de schimbare
Memoria poate participa la formularea de politici publice, poate avea un rol preventiv care să pornească de la firul ierbii iar finalitatea să fie educativă

11. Participare la conferinte

Groza, Octavian; Rusu, Alexandru; Gabor, Vicențiu Robert; Voiculescu, Sorina – Geographical dimensions of homicides in Romanian cities, International Geographical Seminar “Dimitrie Cantemir”, Iași, 24 -26 october 2025

– Groza, Octavian; Rusu, Alexandru; Voiculescu, Sorina – Social environment and missing persons in Romania. A geographical analysis, XX-th edition of the International Conference Present Environment and Sustainable Development, 13-15 June, Iași, 2025

Scroll to Top